Prin Apuseni 5, Detunatele

Categ. Geografice
Cele 2 Detunate, Detunata Goală şi Detunata Flocoasă (24 ha) din comuna Bucium, judeţul Alba, se constituie într-o faimoasă rezervaţie naturală, remarcabilă prin prezenţa coloanelor de bazalt de formă prismatic-hexagonală. Aflate în nesfârşita înşiruire de culmi ale Munţilor Metaliferi, aceste două vârfuri, relativ modeste ca altitudine, reprezintă puncte de mare atracţie turistică. În timp ce „Detunata Flocoasă” (1258 m), care îşi datorează numele pădurii de molid care o acoperă, nu oferă prea multe posibilităţi de examinare geologică, „Detunata Goală” (1158 m), lipsită de pădure, dezvăluie spectaculoasa fizionomie magmatică. (wikipedia)

Ce sunt coloanele de bazalt ?! Sunt rezultatul consolidarii (racirii si intaririi) magmelor la semiadancime, pe gurile de acces spre suprafata (cosuri vulcanice, falii, crapaturi in scoarta etc) a caror forma o copiaza. Magmele consolidate, deci transformate in bazalte, sunt roci magmatice, deci sunt mai dure decat rocile sedimentare din jur. Astfel, din cuaternar (cand au avut loc aceste eruptii din Apuseni, mai noi decat cele din Orientali- neogene) pana in prezent, rocile sedimentare din jurul celor bazaltice au fost erodate, in peisaj aparand azi aceste coloane de bazalt deasupra unei suprafete de eroziune (numita platforma Abrudului).

Probabil ati fi crezut ca vulcanism in Romania a fost doar in Orientali (Oas-Calimani-Harghita). Este un adevar pe jumatate. In Orientali a fost singurul vulcanism din tara care a dat nastere muntilor vulcanici, dar eruptii locale au fost si in Apuseni, asa cum am aratat mai sus. Daca in Orientali, eruptiile vulcanice au creat munti, in Apuseni eruptiile au aparut in muntii deja formati. De asemenea, eruptii vulcanice mult mai vechi au fost si in Dobrogea.

Vizitati si buciumanii.ro !

Cu acest al cincilea episod se incheie mini-serialul Apusenilor. Nici macar o zecime din frumusetile Apusenilor n-a fost prezentata aici !

Prin Apuseni 4, Rosia Montana

Categ. Geografice

Situata la aproximativ 800 de metri altitudine, Rosia Montana repezinta un colt de rai in care culmile domoale se imbina cu masivele muntoase ce au fost indelung exploatate din cauza continutului ridicat de aur. Gurile de galerii romane sapate in stanca sunt vizibile pe toti versantii care inconjoara Rosia Montana, creand o priveliste unica. Pasunile, padurile si stancile formeaza peisajul caracteristic al Muncilor Apuseni, in care gospodariile traditionale exista din vremuri milenare. Peisajul este completat de "tauri", lacuri artificiale construite pentru a sustine activitatea miniera.(drumulaurului.ro)
Localitatea are o existenţă milenară, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei, amintită de Herodot, Pliniu, Titus Liviu şi este una din cele mai vechi localităţi cu tradiţie în exploatarea metalelor preţioase din Europa. A fost înfiinţată de către romani în timpul domniei lui Traian ca oraş minier cu colonişti din Iliria. Era cunoscută sub numele de Alburnus Maior. (wikipedia)
Obiective: Dealul Cetatii, Cetatea Alburnus Maior, Muzeul Mineritului, Casele vechi, Monumentul Eroilor Romani din Primul Razboi Mondial, monumente naturale, lacuri.

Muzeul Mineritului

Centrul istoric: Situata departe de drumurile comerciale principale, fara posibilitati de investitii in alte activitati, Rosia Montana a ramas mult timp un simplu centru minier. Aspectul sau semirural este si acum evident, asigurandu-i un farmec si un pitoresc deosebit. Aici se conserva, in mare masura, asezarea din secolul al XVII-lea, in care se pot identifica doua nuclee importante: zona vestica din jurul bisericii Adormirea Maicii Domnului, cu cladiri mult innoite si nucleul dezvoltat spre est cu o piata centrala, din care pornesc mai multe strazi inguste, ce urca pantele dealurilor. Aici se gasesc trei biserici: unitariana (1796), romano-catolica (1783), reformata (sec XIX). Locuintele acestui nucleu vechi pastreaza planimetria traditionala, un repertoriu plastic baroc sau neoclasic bogat si variat. Decorurile de fatada redau motive diverse ca scoica, ghirlanda, figuri umane, lei. Poarta a constituit o preocupare deosebita, fiind considerat un element principal al strazii. Mandria pentru profesiunea de miner transpare si din fondul edilitar al asezarii, multe edificii purtand sub diverse forme artistice semnul traditional al ocupatiei. (pancarta situata in centrul istoric)

_____________________
Dupa ce veti vizita Rosia Montana, veti putea trage cateva concluzii legate de practicarea mineritului milenar, veti intelege ca absolut orice exploatare miniera are consecinte negative mai mult sau mai putin accentuate asupra mediului inconjurator. De asemenea, sunt cunoscute metodele folosite pentru separarea aurului de steril (bai de mercur, cianuri etc.), solutii, ale caror denumiri, la prima vedere, te sperie. Legat de proiectul minier de la Rosia Montana sunt pareri pro si contra. Cititi parerile unora si ale altora!

halda de steril la marginea Abrudului: (sterilul reprezinta materialul/roca separat de aur,argint etc. din minereul auroargintifer scos din mina sau decopertat. Omul asaza acest material steril, nefolositor in halde, creand forme de relief pozitive antropice. Astazi se incearca o ecologizare a acestor halde (acoperirea cu sol si vegetatie, consolidari) in vederea stabilizarii lor si a reintegrarii in mediul natural. PS: Legat de exploatarea prin decopertare (in cariera), de-a lungul sutelor de ani, unul dintre muntii din arealul localitatii, a fost "macinat" aproape total (vezi poza cu macheta din albumul Muzeul Mineritului).

In ultimul episod: Detunatele

Prin Apuseni 3, Tara Motilor

Categ. Geografice

Pestera Scarisoara

Welcometoromania: "Cea mai mare peşteră cu gheaţă din România, se situează la altitudinea de 1165 m şi cu vârsta de peste 3.000 de ani. Lungimea peşterii este de 720 m, iar adâncimea de 105 m. Blocul de gheaţă are un volum de 75 000 mł şi o grosime de peste 15 m. Accesul se face printr-un aven cu diametrul de 60 m şi adâncimea de 48 m. La baza avenului se găseşte poarta propriu-zisă a peşterii, în spatele căreia se află "Biserica" de unde se deschide o galerie care după 68 m ajunge la Rezervaţia Mare a peşterii. [...]"

Wikipedia: "[...]Peştera Gheţarul de la Scărisoara face parte din sistemul carstic Gheţar - Ocoale - Dobreşti. Este formată în calcare de vârstă Jurasic superior, dispuse monoclinal pe direcţia NV-SE, la o altitudine de 1165 m, la marginea platoului carstic Gheţari - Ocoale. Cândva Valea Ocoale curgea la suprafată. Odată cu dizolvarea în freatic a peşterii Scărisoara apele coboară în subteran. Ieşirea apei la lumină se făcea prin Pojarul Poliţei. Continuând dizolvarea apa coboră în Avenul din Şesuri cu ieşire la suprafaţă în Izbucul Poliţei. Golul ramas uscat al Scarişoarei, în urma prăbuşirii avenului de intrasre se umple cu gheaţă în timpul glaciaţiunilor.
După încălzirea vremii gheaţa începe să se topească şi dispare jumătate din volum dar este alimentată în fiecare iarnă cu un nou strat la suprafaţă. Topire are loc şi la bază gheţarului astfel că de la bază dispare o secţiune şi o alta se depune sus. Cea mai veche gheaţă de la bază are 4000 de ani. Pe carote de gheaţă recoltate în 2005, cercetătorii de la Institutul de Speologie Emil Racoviţă Cluj şi mulţi asociati străini descifrează din trecut o multime incredibilă de date. Cum a fost vremea în fiecare an din ultimii 4000, când au fost incendii în zonă, când şi cât aur se exploata în Apuseni pe vreamea dacilor[...]"

speologie.ro: "[...]Principala "resursa" stiintifica si turistica a pesterii, blocul de gheata, are un volum de 75.000 m3 si o grosime medie de 16 m (forajul efectuat în februarie 2003 a ajuns la o adâncime maxima de 22,53 m). Se gaseste cantonat în Sala Mare, formând planseul acestei sali, de unde se prelungeste sub forma unor "limbi de gheata" în Rezervatia Mare, Biserica si Rezervatia Mica. În aceste trei sali, la o oarecare distanta de blocul de gheata se dezvolta stalagmite de gheata, cu dimensiuni variabile, de la câtiva cm la peste 10m (în Biserica). Spre deosebire de blocul de gheata care are are o vârsta de 3500 ani (Pop, Ciobanu, 1950), aceste stalagmite se pot topi de la un an la altul, sau chiar disparea în unele perioade (Viehmann, com. pers.).[...]"

Casa memoriala a lui Horea

De jos, din Horea, pana sus in Fericet ai de mers pe jos aproximativ 4 km, pe drum de tara impracticabil pentru autoturisme. Distanta mare, mai bine zis mai mare decat cea scrisa jos in comuna Horea (3km) ii sperie pe multi turisti. Majoritatea se intorc la jumatatea drumului. Este pacat sa ratezi peisajul din varful dealului Fericetului, cat si scurta lectie de istorie nationala oferita de casa lui Horea. Ajunsi aici, nu va speriati daca este inchisa casa. O doamna ce locuieste alaturi va o poate deschide oricand.

Casa pe care o vizitati este reconstruita dupa modelul celei in care a trait Horia. Alaturi, sunt crucea ridicata pe locul casei in care s-a nascut si frasinul plantat de el.

Casa memoriala Horea

Casa memoriala Avram Iancu

Aceasta este mai usor de vizitat pentru posesorii de burta, fiind pe partea stanga a soselei, la intrare in comuna Avram Iancu.

"Casa Iancului", denumire pastrata cu sfintenie de localnici, locul nasterii lui Avram Iancu este o casa de lemn, cu doua incaperi si pridvor, cu ferestre inguste, cu un acoperis de sindrila foarte inalt si a fost ridicata in 1810 de tatal lui Avram Iancu, Alisandru. Prin testament, casa a fost lasata natiunii romane, astfel incat un punct memorial a fost stabilit aici inca din 1880. Din 1924, la implinirea a o suta de ani de la nasterea eroului national, la interventia ASTREI casa a fost largita si transformata, dupa planurile arh. R. Wagner. La inaugurarea Muzeului memorial deschis la 1 septembrie 1924 a participat si regele Romaniei, Ferdinand. In 1974 muzeul a fost reorganizat cuprinzand alaturi de obiecte si documente legate de familia, copilaria si tineretea lui Avram Iancu, portrete si obiecte ale tribunilor sai, precum si obiecte cu caracter etnografic: port popular, textile de interior, instalatii tehnice traditionale.

Casa Iancului

In episodul urmator: Rosia Montana

MySpace Music Playlist at MixPod.com

Prin Apuseni 2, Tara Motilor

Categ. Geografice

Veta Biris - Sus sus sus la munte sus

Noi suntem cei chemati sa aparam

In inima Muntilor Apuseni, valea Ariesului este un paradis al indragostitilor de natura. Un ansamblu de chei, pesteri si reliefuri fantastice acoperite de paduri se invecineaza cu muntele infrumusetat prin munca omului: posibilitatile de plimbare sunt infinite. Acesti munti constituie, de asemenea, vatra unei vechi civilizatii romanesti, cea a motilor, care traiesc din cresterea animalelor si din exploatarea lemnului. Risipite pe culmile muntoase, mii de ferme izolate puncteaza un peisaj unic in Romania. Multe argumente va invita sa zaboviti pe valea Ariesului si in jur de 50 de case va ofera ospitalitatea naturala a oamenilor de munte.Pe jos sau calare, descoperiti muntele motilor. Aflati departe unii de altii, pe creste sau in vai izolate, motii va ofera pe durata unei mese sau a unei nopti primirea calduroasa a oamenilor modesti.

Trebuie neaparat sa aflati multe chestii despre aceasta regiune. Aici veti face o frumoasa incursiune in lumea motilor. Si wikipedia ne vorbeste.

In episodul urmator: ghetarul Scarisoara, Casa lui Horea si casa lui Iancu.

Prin Apuseni 1, Cheile Turzii

Categ. Geografice

"Cheile Turzii, rezervatie naturala complexa, gazduieste valori botanice, geologice. faunistice, arheologice si peisagistice. Exista peste 900 de specii de plante, unele foarte rare, animale, pasari printre care si acvila de stanca specie protejata. Sunt marcate peste 100km trasee turistice, se practica alpinismul pe pereti de peste 200m inaltime.
In pesteri s-au facut numeroase descoperiri arheologice.
Respectati aceasta minune a naturii" (Consiliul Judeţean Cluj, custodele rezervaţiei naturale Cheile Turzii- pe pancarta de la intrare)
La marginea Apusenilor, nu foarte departe de municipiul Turda (10km), un mic afluent al Arieşului, Hăşdate, prin acţiunea sa de dizolvare, a străpuns un perete de roci carstice, creând aceste chei adânci.
Accesul se face dinspre drumul judeţean Turda-Baia de Arieş, prin localitatea Cheia, apoi se merge pe drum de ţară câţiva km, peste un deal.

Pentru detaliere: wikipedia

Sub pamant, in Salina Praid

Categ. Geografice
General vorbind, straturile de sare sunt rămase în urma evaporării şi retragerii apelor mării, de-a lungul erelor geologice. Peste masele de sare se depun sedimente, corpurile geologice rezultate urmând a fi cutate, fie sub presiuni externe (orogenetice), fie sub presiunea propriei greutăţi. Astfel, straturile de sare se cutează (se ondulează, se strâng), porţiunile superioare străpungând rocile sedimentare şi ieşind la suprafaţă. Un astfel de sâmbure de sare se găseşte şi la Praid, jud. Harghita, comună ce trăieşte şi se dezvoltă ca staţiune balneo-climaterică pe seama exploatării sării şi activităţilor conexe. Despre salină, vă puteţi informa de pe site-ul oficial şi de pe wikipedia, unde veţi citi despre istoricul minei, caracteristici geologice, turistice etc.
Accesul în salină se face printr-un tunnel, cu autobuzul, după ce în prealabil aţi plătit 20 de lei. Acesta merge aproximativ 5 minute. Coborârea se face pe scări: Jos, vei găsi muzeu, biserică, lucruri de artă, restaurant, cramă, locuri de joacă pentru copii, spaţii pentru practicarea diferitelor sporturi. Alte câteva poze din interiorul salinei:

Salina Praid